În Deltă

29.04.2018

Prima excursie din 2018 s-a 'ntâmplat în Deltă. 

Cred că au trecut deja 15 ani de când am primit invitația dar, la urmă, ce mai înseamnă timpul pe lumea asta? 

Nici n-am fost disperată să merg pentru că nu-s mare fan da-i totuși interesant să vezi cum e și pe acolo mai ales că nu am mai fost niciodată până acum.

Când ai de gând să mergi în Deltă primul pas îi s-ajungi în Tulcea - una din variantele preferate că se mai poate și prin alte locuri da aici îi cam intrarea principală  ;)

Și la Tulcea, unde decât în port, nu? Dacă vii cu trenul sau cu bus-ul e foarte simplu pentru că e singurul oraș din țară unde gara, autogara și portul sunt în același loc.

Și dacă vii cu mașina proprie iar nu-i bai că o lași în parcarea tot din port cât te-nvârți tu pe ape.

Poți merge și cu mașina spre Deltă dar nu pe distanță foarte mare pentru că drumul auto devine impracticabil și oricum aici, pe întindere de ape toată lumea folosește mijloace plutitoare.

Cu mașina mergi prin sudul Dunării pâna la Nufăru, acolo treci Brațul Sfântu Gheorghe cu bacu' și ajungi în Ilganii de Jos apoi mergi spre nord până la Partizani unde întâlnești Brațul Sulina dar mai departe nu-i recomandat deși-i ceva drum dar e desfundat și greu practicabil chiar și pentru 4x4 off road deci cea mai bună variantă din Tulcea e tot cu mijloace plutitoare.

Când ajungi în port te urci pe pasager - pleacă o dată pe zi, pe la prânz, pe Brațul Sulina până la Sulina.

Da' 'nainte să urci treci întâi pe la casa de bilete Navrom ca să-ți cumperi bilet. 

Dacă ești turist te taxează cu 30 de lei pentru vreo 20 de mile dar localnicii au transport preferențial că n-or putea ei să plătească zilnic așa prețuri pentru necesitățile lor de transport astfel că biletul lor, pentru aceeași distanță costă 8 lei. 

Nu tre' să demonstrezi că ești localnic ci îi spui din vorbe și te crede pentru că turistul venit ocazional pe acolo nu știe duma asta cu diferența de preț și dac-o știe nu-i dă prin cap așa brusc să facă uz astfel că, întrebat fiind, îl ia gura pe dinainte, zice că-i turist (cu mândrie) și iaca bagă mâna în buzunar mai adânc...

E o zi cam cețoasă da-mi place peisajul și așa mai ales că pentru mijlocul iernii te-ai aștepta la temperaturi mai scăzute, nu-s scăzute, 's pe undeva pe la 10 grade.

Ne urcăm pe pasager. Aici găsim numai lume bună și o ambianță neașteptată: o odaie confortabilă cu aspect de crâșmă de lux. Fain.

Avem și bar.

Călătorim confortabil

Îs prima dată în Deltă și-s tare curioasă. Studiez cu atenție tot ce văd. (De fapt nu-s prima oară, am mai fost în 2004 la Murighiol dar acolo era altfel și cu pasagerul chiar prima dată merg).

Din motive de curiozitate aflu ce trebuie să fac dacă văd om la apă:  strig om la apă, stânga - dreapta după caz. Pentru mine astea-s extraterisme, n-am mai avut parte dar aici așa se trăiește, firesc! 

Pentru asta-i bun un colac!

Așa cum se vede pe mal, s-au făcut lucrări de consolidare, lucru despre care am citit recent, în pregătirile mele de descoperire a Deltei.

Mai cercetez un pic ambarcațiunea.

Peisajul e mirific. Chiar de pare un pic cenușiu și-i o briză ușor rece, mie îmi place mult.

Am ajuns la Partizani.

Și până la Maliuc e doar o aruncătură de băț.

La Gorgova coborâm. Deja suntem în inima Deltei.

Coborâm de pe pasager, urcăm în barcă și vâslim. Trecem pe lângă multe pontoane particulare.

Vâslim împotriva curentului și asta face efortul mai mare.  Ne ținem barca pe lângă mal unde curentul este mai mic, încetinit de frecarea cu malul. Dacă am merge în mijlocul canalului am sta pe loc pentru că forța vâslitului abia ar putea să contracareze viteza și forța curentului apei.

În scurt timp ajungem la parcare.

Acostăm.

Peisajul e fantastic.

Nu ne-am îndepărtat de baltă pentru că nu avem de ce. Localitatea e un șir de case aliniate de-a lungul curgerii de apă.

Mă întreb cum o fi să trăiești aici cu balta în ceafă tot timpul.

Cu toate că ești sufocat de ape, apa potabilă se ia din rețeaua publică pentru că din fântână e sărătură.

Cu toate astea grădinile de legume se simt bine aici și solul permite cultivarea celor de trebuintă pe lângă casa omului.

Sărbătorim Crăciunul Lipovenesc cu sarmale, fripturi și salate beuf - deși suntem în Deltă, specialitățile de pește sunt mâine în program -  și după focul de artificii mergem la odihnă după o zi plină.

Suntem în ianuarie deci avem nevoie de încălzire, deși nu e ger nu-s nici temperaturi de vară astfel că pe o lijancă încălzită e locul ideal unde să-ți petreci noaptea.

Pe lijancă am dormit foarte bine și ne trezim plini de voioșie. 

Azi avem în program excursie pe canale.

Intrăm spre nord pe  Canalul Șontea  cam în dreptul milei 23 și străbatem o zonă așa îngustă încât doar o ambarcațiune micuță poate străbate. 

Din loc în loc suntem înghiontiți ba din stânga ba din dreapta de trunchiuri de copac prăbușiți pe jumătate peste canal. 

Facem valuri pe canal

Mi-am asortat căciula cu peisajul și mă camuflez ;)

Mai aflu povești despre Canalul Cruhlic, despre Gârla lui Pamfil care-i în spatele satului și despre cum mai descoperă localnicii din loc în loc diverse gârle răzlețe și neexplorate.

Tot înaintând canalul se lărgește ușor apoi pătrundem într-o splendoare de lac pe care localnicii îl numesc Lacul Rotund însă pe hărți apare sub denumirea de Lacul Lighenețu.

Ne jucăm cu mulineta doar de divertisment pentru că iarna peștele hibernează, doar bibanul se mai poate prinde dar și asta foarte greu.

Stuful apare nestingherit chiar în mijlocul lacului.

Multe zburătoare nu-s dar apucăm să vedem un cormoran pătat de deltă cu guler cenușiu.

La marginea lacului balta se întinde mult după limita copacilor, lucind perseverentă printre rădăcini. E o atmosferă ireală: și pădure și baltă la un loc.

După ceva ore de hălăduit printre ape și copaci ne întoarcem printre oameni. Pe drum de învârtim de ceva crengi uscate pentru foc.

Acasă găsim ciorba de pește caldă, numai bună de servit.

Pentru felul doi hotărâm să mai așteptăm puțin pentru a putea savura cu poftă pentru că nu m-am putut limita la o porție de ciorbă, delicioasă fiind - nicăieri în altă parte n-am găsit așa gust deși aspectul nu-i așa senzațional pe cât e gustul.

La întoarcere nu mai urcăm pe pasager ci folosim catamaranul care este o platformă urcată pe două bărci. 

Confortabil și aici, avem și aici bar dar nu mai avem mese, e o încăpere cu aspect de sală de cinema.

Gândindu-mă ce prețuri se poartă în zilele noastre în Deltă consider că am noroc să văd Delta plecând de acasă cu doar 4 lei în buzunar...

© 2018 Blog de plimbări de tot felul creat de Dana
Creat cu Webnode
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți